Doi voinici

De: Otilia Cazimir

Prin gradina, peste tot,
Numai flori de promoroaca…
Doi voinici cat Barba-cot
Au iesit in drum la joaca.

Si-narmandu-se pe loc
Cu puscoace mari de soc,
Se avanta, indrazneti,
Printre tufe de scaieti.

– Cand oi creste eu mai mare,
Ghinarar ma fac, mai frate,
S-alung turcii de-a calare,
Cu flacai din sapte sate!

Si s-arunca amandoi,
Gata-gata de razboi,
Sa reteze cu alai
Maciuliile de scai!

Dar in loc de turci hapsani
A iesit dintr-o ograda
Un dulau cu chef de sfada,
Sa mi-i latre pe rumani.

Fug voinicii ca din pusca,
Zboara colbu-n urma lor:
– Sai, mamuca-n ajutor,
Ca ne musca!