Unde-s ochelarii?
de Otilia Cazimir
Bunicuta-i suparata,
Ca de-un ceas intreg tot cata:
Cata-ncolo, cata-ncoace,
Ochelarii nu-s si pace!
I-a catat pe sub saltele
Si-n papuci si-n ciubotele,
Pe sub perne, pe sub oale,
Pan’ n-a mai putut de sale!
A mai stat, a mai oftat,
Iar s-a pus pe cautat!
Sta si-aprinde-o lumanare:
Unde sa-i mai cate, oare?
Nu-s in raft, nu-s in cutie,
Poate-or fi-n bucatarie…
Rascoleste pe sub scara
Si pe polita-n camara,
In cuptor, pe soba, sus,
Ochelarii nu-s si nu-s!
Sa nu fie cu banat,
Cine, oare, i-a furat?
Cand sa-i cate si prin tinda,
Da cu ochii de oglinda
Si ce vede, ce nu vede,
Parca nici nu-i vine a crede:
Ochelarii, pozna mare!
Ii stateau pe nas calare…
Ii catase-n cui, sub pat,
Dar pe nas nu i-a catat.
Si de nu-i vedea-n oglinda,
I-ar cata si-acum prin tinda!
