Vacanta la bunici
de Tiberiu Juganaru
Cat de mult astept eu vara
Perpelindu-ma aici
Sa se ispraveasca scoala
Sa plec iute la bunici.
La bunicii de la tara
Unde, de cand eram mic
Merg in fiecare vara
Sa ma zbenguiesc un pic.
Pe la ei e verde totul
Si pe deal si pe campie
Cand adie usor vantul
Inspir puf de papadie.
Merg adesea in padure
Cu bunicul dupa lemne
Ma opresc sa culeg mure
Dar bunicu-mi face semne.
Vrea sa tin cu dansul pasul
Si sa-mi intre in cap bine
Ca de ma-ntalnesc cu ursul
N-o sa fuga el de mine.
Ma si scald in iazul rece
De la marginea padurii
Iar cand naduseala-mi trece
Dorm putin in podul surii.
Fructe multe-s in livada
Si mananc pe saturate
N-as vrea mama sa ma vada
Ca nici unele nu-s coapte.
Noaptea este racoroasa
Stelele-s ca licuricii
Nici nu intru bine-n casa
Si-adorm in poala bunicii.
Ma trezesc de dimineata
Si bunica-mi da mancare
Sunt atent la ce ma-nvata
Apoi ies in graba mare.
Animalele din curte
Par mereu nerabdatoare
Chiar daca sunt foarte multe
Sa ma joc cu fiecare.
Adun oua din cuibare
Asezandu-le in cos
Cred ca si de-as fi mai mare
Mi-ar fi frica de cocos.
A venit la noi postasul
Cu o geanta in spinare
Sa-l anunte pe bunicul
Ca i-a sosit o scrisoare
A trecut pe langa mine
Bunicului sa i-o dea.
Nu cred ca vestile-s bune
Vine tata sa ma ia!
